| ||||
|
Friedrich Ratzel - întemeietorul de fapt al geopoliticii În evolutia disciplinei de care ne ocupam s-a întâmplat ceva paradoxal. Autorul care i-a conturat unele dintre liniamentele de baza, care a impus abordari si concepte ce se regasesc si astazi în dezbaterea de profil, nu a pronuntat niciodata cuvântul geopolitica. El a operat cu termenul de geografie politica, intitulând chiar una dintre lucrarile sale de baza “Geografia politica”, publicata în 1897. Considerat întemeietorul de fapt al geopoliticii, Friedrich Ratzel a fost un remarcabil om de stiinta. Nascut la 30 august 1844, în Karlsruhe, a încheiat studiile universitare la Heidelberg, în 1868. În anul urmator face o calatorie în Mediterana, prilej cu care se departeaza de formatia sa de zoolog si se apropie de studiul geografiei. Între 1874 - 1875 efectueaza o calatorie în America de Nord si Mexic, unde studiaza viata locuitorilor de origine germana. Se întoarce “convins de atractia si importanta cercetarii geografice”, careia i se va consacra pâna la sfârsitul vietii. În 1882 si 1891, Ratzel publica primul si, respectiv, al doilea volum din, poate, cea mai importanta lucrare a sa, “Antropogeographie”, în care aseaza noi fundamente geografiei umane. În 1897 apare lucrarea “Politische Geographie”, un alt volum definitoriu pentru conceptia sa despre rolul geografiei în istoria politica a diferitelor state. Referindu-se la semnificatia acestei lucrari, dar si a operei stiintifice a lui Friedrich Ratzel în ansamblu, Simion Mehedinti scria: “Lucrarea aceasta a fost menita sa rastoarne si sa transforme o întreaga rubrica a literaturii geografice. Pâna la Ratzel, sub numele de geografie politica se întelegea o însirare de suprafete ale statelor si provinciilor, de granite, populatii, împartiri administrative, forme de guvernare si alte amanunte fara spirit geografic. Era o adevarata mostenire din vremea perucilor, o geografie Almanach - Gotha… Ratzel îsi da seama ca o astfel de mostenire penibila nu mai poate fi suferita mult timp. Geografia politica are sa se ocupe, zicea el, de stat. Iar statul nu este o fictiune cartografica, ci o realitate biologica si el. E o parte din fata pamântului si o parte din omenire, diferentiata în anumite împrejurari naturale ce trebuie studiate. Statul, ca si orice organism, se naste, creste, decade si piere în legatura cu anumite împrejurari fizice: rasa, formele plastice ale scoartei, clima etc. Prin urmare, în spatiu - între ecuator si poli - iar în timp - evolutiv, de la statul umilit, compus abia din câteva sate, si pâna la statele mondiale, cum e cel englezesc, cel rusesc etc. - omul de stiinta trebuie sa urmareasca toate formele acestea sociale, cu gândul de a le reduce la categorii geografice” (S. Mehedinti, “Antropogeografia si întemeietorul ei, Friedrich Ratzel”). Spirit adânc, autorul german îsi da seama de “mostenirea penibila” pe care o prezenta geografia la sfârsitul de secol, practic inegala într-un empirism fara orizont. De aceea, el încearca sa sistematizeze acest imens material cules de-a lungul vremii. Perspectiva de sistematizare este una geografica. Numai ca Ratzel deschide cercetarea geografica spre fenomenul social si statal fara de care demersul geografic nu ar avea sens; mai mult, autorul german încearca o întemeiere si o explicare din perspectiva geografica a statului, a evolutiei si puterii sale. Astfel, el depaseste granitele geografiei politice si face analiza geopolitica, fara însa a pronunta acest nume. ...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... |
| ||||