| ||||
|
       Confruntati cu o lume necunoscuta, în care au descoperit ostilitatea, americanii încearca sa gaseasca raspunsuri la întrebarile majore, nelinistitoare pe care si le pun, în presa, în carti, pe Internet sau la scoala. Talibani, Afghanistan, Pakistan, bin Laden - reprezinta tari si nume de care pâna acum nu auzisera, dar care au devenit în prezent subiecte principale în conversatii. Presedintele George W. Bush a fost primul care a trebuit sa se puna la punct cu aceste notiuni, stiut fiind ca, în timpul campaniei electorale, el credea ca talibanii sunt un grup rock, iar numele presedintelui Pakistanului îi era complet necunoscut. În prezent însa, vânzarile de carti despre Afghanistan si harti ale acestei tari au crescut notabil. Profesorii sunt pusi si ei, uneori, în dificultate de întrebarile copiilor, vazându-se obligati sa se documenteze asupra acestui subiect pentru a le putea raspunde. “Aceste evenimente i-au trezit pe oameni”, a declarat Robert Goldman, profesor de drept international la American University din Washington. “Este clar ca acest lucru a schimbat perceptia americanilor despre o parte a lumii pe care pâna acum au ignorat-o, schimbându-le maniera de a judeca unele probleme internationale”, a adaugat el.        Atentatul de 11 septembrie a însemnat debutul unei noi etape în evolutia relatiilor internationale, etapa cunoscuta sub denumirea de „Razboiul împotriva terorismului” sau „Cruciada împotriva terorismului”.        Înca din momentul impactului primei aeronave cu cladirea nordica a World Trade Center presa americana si cea internationala a relatat cu lux de amanunte desfasurarea evenimentelor.        Ambii protagonisti ai înclestarii (SUA si fortele talibane) au încercat sa sensibilizeze opinia publica prin prezentarea adversarului ca fiind principalul vinovat de violenta excesiva ce caracterizeaza conflictul. Ambii pozeaza în victime, ambii cheama la formarea de aliante pentru lupta împotriva dusmanului si nu în ultimul rând ambii doresc sa le fie recunoscuta si acceptata justetea si legitimitatea propriilor actiuni.        Cum se produc aceste informari ale maselor, cum se pun în practica aceste strategii de lupta? Bineînteles, prin intermediul mijloacelor de informare, prin presa scrisa (cotidiene, publicatii de specialitate ), prin intermediul audio-vizualului (reportaje televizate, interviuri acordate de cei direct implicati precum si opinii culese din rândul cetatenilor de rând) etc.        În vederea evidentierii pericolului pe care regimul taliban îl reprezinta atât pentru SUA cât si pentru întreaga lume occidentala s-a purtat o puternica campanie de defaimare a regimului taliban si a retelei de terorism condusa de Oussama bin Laden prin înfatisarea de imagini pline de cruzime (executii publice, torturi,), precum si prin evidentierea caracterului terorist al gruparilor ce îsi desfasoara activitatea sub îndrumarea si finantarea regimului de la Kabul. De asemenea, reluarea în mod repetat a imaginii impactului celor doua avioane cu turnurile World Trade Center a întarit în constiinta opiniei publice necesitatea luarii unor masuri urgente pentru pedepsirea vinovatilor.        Difuzarea pe principalele canale de stiri a informatiilor cu privire la malitiozitatea personajului negativ central, Oussama bin Laden, ca de exemplu satisfactia sugerata de caseta video în care îsi exprima multumirea si totodata uimirea fata de urmarile atentatului care au depasit si cele mai optimiste asteptari ale teroristului, se doreste a fi un motiv în plus de coagulare a opiniei publice internationale în jurul ideii de justificare a raspunsului militar american si totodata o invitatie adresata comunitatii internationale de a se alatura efortului de stopare a fenomenului terorist.        SUA poarta acest razboi al informatiei pe mai multe nivele încercând mobilizarea mai multor categorii de consumatori de informatie. Prin reliefarea atrocitatilor de care se fac vinovati reprezentantii regimului de la Kabul se are în vedere sensibilizarea militantilor pentru drepturile omului, iar prin acordarea unui larg spatiu distrugerii statuilor budiste se urmareste compromiterea talibanilor în ochii iubitorilor de frumos prin evidentierea dispretului pe care acestia îl manifesta fata de arta si de spiritualitate.        Interventia în Afghanistan se doreste a fi o actiune desfasurata în numele democratiei si libertatii. Cum motiveaza protagonistii ei aceasta? Prin acuzarea talibanilor de aplicarea unor tratamente inumane propriilor cetateni, prin reliefarea terorii în care traiesc afghanii (militiile care patruleaza în orase, oameni batuti în ...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... |
| ||||