| ||||
|
Alaturi de Camil Petrescu, Hortenzia Papadat-Bengescu a contribuit la modernizarea prozei romānesti. Prozatoarea s-a format īn asmotfera cenaclului literar Sburatorul, al carui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu. Prin creatia sa, Hortenzia Papadat-Bengescu se plaseaza la confluenta traditiei cu inovatia. Astfel īn proza Hortenziei Papadat-Bengescu se pot identifica o suma īntreaga de procedee de o surprinzatoare noutate: interiorizarea lumii īntr-o constiinta; exteriorizarea sufletului; autoanaliza (pers. I); personajul reflector; multiplicarea vocilor subiective. Alaturi de aceste modalitati moderne, īntālnim elemente specifice romanului traditional: analiza psihologica a celor mai fine mutatii sufletesti (pers. a III-a); interesul pentru social, pentru descrierea mediului, a societatii; interesul pentru constructia de personaje, personaje caracter: parvenitul, snobul, ipocritul, amanta, etc. Opera: Nuvele si schite: Ape adānci (1919), Sfinxul (1920), Femeia īn fata oglinzii (1924) Mici romane: Balaurul (1923), Romanta provinciala (1925) Contributia cea mai valoroasa: Ciclul Hallipa- Fecioarele despletite (1926), Concert din muzica de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Radacini (1938) Piese de teatru: Batrānul Cea mai importanta contributie este proza de faptura psihologica, prin care se dovedeste un analist subtil al sufletului feminin. Ciclul Hallipa Ciclul Hallipa este al doilea roman ciclic din literatura romāna, dupa ciclul Comanestilor a lui Duiliu Zamfirescu. Este vorba despre un roman-cronica de familie, care urmareste existenta unor familii pe mai multe generatii. a). Preistoria familei... ...Hallipa si a familei Draganescu nu este prezentata īn roman, decāt sugerata. Īn fiecare familie īnsa exista un batrān sau o batrāna, un īnaintas a carui existenta trebuie ascunsa cu grija. Astfel una din preocuparile noilor īmbogatiti este de a ascunde originea joasa, descendenta obscura. Astfel, indirect aflam informatii despre tatal Leonorei, care a fost perceptor la Mizil; tatal lui Draganescu a fost cārciumar; batrāna Gramatula s-a īmbogatit fabricānd alcool din cereale; baba Smoala, prin numele ei, indica sursa īmbogatirii. b). Generatia urmatoare... ...reprezentata de Draganescu si Doru Hallipa munceste īnca pentru a mentine si pentru a spori averea acumulata de īnaintasi. Pe masura īmbogatirii cresc si pretentiile si paralel dorinta de a ascunde un trecut compromitator. Alaturi de parvenitismul primei generatii, se contureaza o noua trasatura: snobismul. Urmasii primei generatii se preocupa de salvarea aparentelor, de īnsusirea unui mod de viata monden. Batrānii, bolnavii, bastarzii sunt marginalizati si ascunsi cu grija. Modelul lumii mondene este Elena Draganescu. Astfel ea īsi face un adevarat program de īndatoriri mondene: īsi fixeaza o zi si o ora de primire; copilul este crescut de o guvernanta londoneza; organizeaza reuniuni mondene, concerte, la care participa lumea buna. Toata existenta ei se desfasoara conform etichetei, codului monden. c). A treia generatie... ...cuprinde exemplare devitalizate. Reprezentantii acestei generatii nu mai trebuie sa munceasca pentru averea mostenita, le permite o existenta de lux si placeri. Pe plan sufletesc aceste personaje se caracterizeaza prin sterilitate, prin imposibilitatea de a trai sentimente autentice, profunde. Se pare ca aceste personaje, care nu mai gasesc un sens viabil existentei lor. Pāna si iubirea se reduce la satisfacerea unor instincte primare. Stapānite de plictiseala, aceste personaje nu mai stiu cum sa-si omoare timpul. d). In ultimul roman... ...al ciclului Hortenzia Papadat-Bengescu īncearca sa gaseasca o solutie de salvare prin revenirea la radacini, respectiv prin reāntoarcerea Elenei Draganescu la tara pe mosia familiei. Revenirea este īnsa tardiva si imposibila. Cel mai reusit roman al ciclului este: ...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... |
| ||||