| ||||
|
Societatile de investitii au luat o amploare deosebita prin faptul ca satisfac cererile micului investitor de a asigura un venit optim capitalului sau economiilor sale disponibile . Micul investitor a fost din totdeauna victima variatiilor cursurilor bursiere , fiind neavizat si incompetent în a aprecia prognoza dezvoltarii economice si a pietei . Societatile de investitii dispunând de personal specializat , analisti si economisti cu experienta , sunt în masura sa desfasoare a selectie eficienta a hârtiilor de valoare si sa asigure astfel venituri optime . Asemenea societati exista în toate tarile dezvoltate . O expresie tipica a existentei lor o gasim sub forma Societatii de Investitii cu Capital Variabil (SICAV) , care functioneaza în Franta . Aceste societati sunt considerate ca deschise întrucât posibilitatea de participare este libera pentru toti prin achizitia de actiuni la ghiseele societatii la pret de emisie . Pe de alta parte , detinatorii de actiuni pot renunta la ele prin returnarea la ghiseele societatii la pretul de rascumparare . Asa se face ca , de la zi la zi , numarul actiunilor se modifica , si implicit , capitalul este diferit , deci este variabil , de unde si denumirea specifica a acestei societati . Actiunile SICAV nu sunt cotate la bursa . Cursul acestora se determina zilnic având în vedere activul net (respectiv suma hârtiilor de valoare detinute ponderate cu cursul fiecareia) si numarul de actiuni SICAV existente . Cursul unei actiuni SICAV se determina dupa formula : Cursul actiunilor SICAV reprezinta si pretul de rascumparare platit actionarilor care se retrag din SICAV în ziua respectiva . Pretul de emisie al actiunilor SICAV se stabileste prin adaugarea la cursul SICAV a unui supliment de 4,75 % reprezentând cheltuielile de emisie si partea ce se constituie ca fond indivizibil . Deci : Societatile de investitie cu capital variabil , numeroase în fiecare tara , pot sa se specializeze în câteva tipuri de plasament . Astfel , unele SICAV urmând rezultate immediate , se vor orienta spre achizitia de hârtii de valoare de un randament ridicat pentru a asigura obtinerea unor venituri cât mai ridicate din dobânzi sau dividente care se distribuie în totalitatea membrilor la sfârsitul exercitiului (trimestru , semestru , etc.) . Alte societati se orienteaza spre achizitia de actiuni ale intreprinderilor noi , în dezvoltare , urmând un câstig de capital . Prin cresterea în câtiva ani a valorii la bursa a acestor actiuni , vor creste si dimensiunile cursului actiunii SICAV si astfel pretul de rascumparare a acestuia , cuvenit detinatorului se va majora . În sfârsit , alte SICAV se orienteaza catre hârtii de valoare emise în valuta sau mai recent în ECU , urmând astfel stabilitatea investitiilor efectuate si obtinerea de câstiguri din diferentele eventuale ce decurg din evolutia discrepanta a cursurilor valutare între tara respectiva si alte tari sau media tarilor europene exprimate în ECU . Asa cum s-a subliniat , activitatea SICAV se bazeaza pe mentinerea plasamentelor pe timp îndelungat , pentru ca numai detinerea actiunilor sau obligatiunilor timp de un exercitiu (trimestru , semestru sau an) permite încasarea venitului respectiv (dobânzi sau dividende) . Bineînteles ca SICAV-urile sunt libere sa-si modifice plasamentele , sa vânda unele , sa cumpere altele , în aplicarea politicii proprii de optimizare a plasamentelor . În conformatia generala a plasamentelor , SICAV-ul trebiue sa respecte anumite proportii minime stabilite prin lege în scopul asigurarii lichiditatii , protejarii sau pentru a evita deturnarea scopului functional . Astfel , capitalul mobilizat de SICAV trebuie plasat în proportie de cel putin 30 % în obligatii ale statului , respectiv , bonuri de tezaur pentru ca astfel SICAV-ul sa-si asigure lichiditatea . Eventualele solicitari ale membrilor privind rascumpararea vor fi astfel usor satisfacute si fara efecte negative pentru societate , întrucât obigatiile de stat , bonurile de tezaur au cursuri deosebit de stabile , astfel ca de regula nu apar pierderi mari din diferente de curs pentru societate . De asemenea , bonurile de tezaur sunt imediat vandabile , deci au lichiditate imediata . Remarcam cu aceasta ocazie ca se statueaza prin lege obligativitatea acestui plasament si prin aceasta se creaza debusee garantate pentru obligatiile sau bonurile de tezaur ce reprezinta datoria publica , canalizându-se astfel în acest sens , o buna parte din plasamentele de capital din economie . Pentru restul plasamentelor , legea urmareste o dispersare a participantilor în scopul de a evita pierderile importante pentru investitorii angajati în SICAV (atunci când vreo intreprindere a carei actiuni sunt detinute de catre SICAV ar da faliment sau ar avea timp îndelungat rezultate nefavorabile) . Astfel , se prevede ca SICAV sa nu angajeze mai mult de 10 % din titlurile emise de o singura intreprindere. Aceste prevederi au si o alta utilitate . Ele actioneaza pentru pastrarea propriei functionalitati a SICAV si împiedica transformarea ei într-o societate holding de control asupra pachetului de actiuni majoritar si prin acesta de influentare a conducerii activitatii intreprinderii respective . Un asemenea procedeu ar însemna de fapt folosirea de catre un grup din conducerea SICAV a capitalului comun apartinând numerosilor membri ai societatii , în scopuri personale , fapt care nu intra în atributiile SICAV si care , prin rezultate , nu se pot rasfrânge asupra tuturor membrilor . ...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... |
| ||||